Cine depune declarația unică, dincolo de PFA-uri

Declarația unică, formularul 212, este asociată de obicei cu PFA-urile și cu cei care au chirii. Dar o depun, în fiecare an, și zeci de mii de persoane fizice fără nicio activitate independentă, doar pentru că au investit.

Obligația apare, de exemplu, pentru câștigurile din vânzarea de acțiuni, ETF-uri sau obligațiuni prin brokeri din străinătate, pentru dividendele încasate de la companii străine, pentru câștigurile din criptomonede și pentru plata contribuției la sănătate, CASS, când veniturile din investiții depășesc pragurile legale.

Cei care investesc exclusiv prin brokeri români au, în mare parte, impozitul reținut la sursă, dar pot avea totuși de depus declarația pentru CASS.

Termenul anual de depunere este 25 mai, pentru veniturile anului anterior. Depunerea în termen și plata integrală până la aceeași dată aduc, în unii ani, bonificații stabilite prin lege, cu condiția depunerii online.

Câștigurile din acțiuni, diferența dintre brokerii români și cei străini

La brokerii români, intermediarul reține impozitul la sursă, pe fiecare tranzacție încheiată cu câștig, iar investitorul nu mai declară acest venit pentru impozit.

Pentru 2026, legislația fiscală adoptată în 2025 a crescut cotele reținute la sursă: 3% pentru titlurile deținute cel puțin 365 de zile și 6% pentru cele deținute mai puțin, față de 1% și 3% în anii anteriori.

La brokerii din străinătate, investitorul calculează singur câștigul net anual, adică suma câștigurilor minus pierderile din tranzacțiile încheiate în anul fiscal, și declară impozitul, cu o cotă de 16% din 2026, față de 10% anterior. Cotele exacte și modul de aplicare se verifică în instrucțiunile ANAF pentru anul de raportare, pentru că regulile au suferit modificări succesive.

Pierderile se compensează cu câștigurile din același an, iar pierderea netă rămasă se poate reporta, în condițiile prevăzute de Codul fiscal, pe anii următori.

Cursul valutar folosit pentru conversia în lei este cursul BNR din ziua fiecărei tranzacții, un detaliu care complică mult calculul la sute de tranzacții pe an.

Dividendele, impozitate diferit după sursă

Dividendele de la companiile românești ajung în cont cu impozitul deja reținut de firma care le plătește. Cota a crescut la 16% pentru dividendele distribuite din 2026, potrivit aceluiași pachet fiscal din 2025, după 8% până în 2024 și 10% în 2025.

Dividendele de la companii străine, de exemplu acțiuni americane cumpărate printr-un broker internațional, au, de regulă, un impozit reținut în țara de origine, de 10-15% pentru investitorii români care au completat formularul pentru convenția de evitare a dublei impuneri, apoi, în România, se plătește doar diferența până la cota românească, dacă există.

Dividendele se declară chiar dacă au fost reinvestite automat, cum se întâmplă la unele ETF-uri acumulative. La ETF-urile care nu distribuie, nu există dividend de declarat, iar impozitul apare doar la vânzare, ca un câștig de capital.

Dobânzile și CASS, contribuția care surprinde

Dobânzile la depozitele bancare din România au impozitul de 10% reținut de bancă, fără obligația de declarare pentru impozit.

Dobânzile de la titlurile de stat au avut, istoric, regim de scutire, cu condițiile din prospectul fiecărei emisiuni.

Contribuția la asigurările de sănătate, CASS, este datorată de persoanele care au venituri din investiții peste anumite praguri, calculate ca număr de salarii minime brute pe economie: pragurile de 6, 12 și 24 de salarii minime determină o bază fixă de calcul, iar contribuția este de 10% din baza respectivă.

Mulți investitori află de obligația CASS din somațiile ANAF, cu penalități adăugate.

Salariații care au deja CASS reținut din salariu datorează totuși, separat, contribuția pentru veniturile din investiții, dacă depășesc pragurile, cu unele excepții prevăzute de lege.

Criptomonedele, cu regula pragului mic

Câștigurile din transferul monedelor virtuale sunt impozitate în România. Nu se datorează impozit dacă câștigul dintr-o tranzacție nu depășește 200 de lei, iar totalul acestor câștiguri pe an nu depășește 600 de lei.

Peste aceste valori, câștigul se declară în declarația unică, cu cota în vigoare pentru anul fiscal respectiv, care a crescut, de asemenea, în 2026.

Platformele de schimb din Uniunea Europeană colectează, din 1 ianuarie 2026, datele despre tranzacțiile utilizatorilor, pentru raportarea automată către autoritățile fiscale, prin noile reguli europene de transparență fiscală pentru criptoactive, cunoscute ca DAC8. Primele raportări ajung la fisc în 2027.

Cum se depune, practic

Online, din Spațiul Privat Virtual al ANAF, cu autentificare prin cont de utilizator, sau prin serviciile de depunere a formularelor, cu certificat digital. ANAF pune la dispoziție, în SPV, formularul precompletat pentru anumite venituri, dar pentru investițiile în străinătate, datele se introduc manual. Rapoartele anuale ale brokerilor, cu tranzacțiile, dividendele și impozitele reținute în străinătate, se descarcă din contul de broker și se păstrează cel puțin 5 ani. Un contabil sau un consultant fiscal, pentru un portofoliu cu zeci sau sute de tranzacții, costă, de regulă, câteva sute de lei, iar suma poate fi mai mică decât penalitățile unei declarații greșite.

Greșelile care aduc somații

Nedeclararea dividendelor din străinătate, pentru că „s-a reținut deja impozit acolo”.

Confuzia între anul tranzacției și anul încasării.

Omiterea CASS-ului.

Folosirea unui singur curs valutar anual, în locul cursului din ziua fiecărei tranzacții.

Uitarea pierderilor, care, declarate corect, reduc impozitul.